Imaginea României în Afganistan: „Ooo, Romania, poor country…”

Afganii sînt obişnuiţi să fie trataţi ca un popor din lumea a treia spre a patra. Pe aeroportul din Frankfurt, călătorii spre Afganistan se îmbarcă de la porţi situate la nivelul cel mai de jos. Pe măsură ce cobori spre locul de aşteptare, te izbeşte un miros greu de kebab, iar la porţile de îmbarcare, operatorilor aerieni, cît or fi ei de nemţi, deci dedicaţi muncii, le lipseşte zîmbetul profesional de pe faţă. Cursele de Kabul sînt sporadice, fac escală la Istanbul, iar linia aeriană afgană „Ariana” are reputaţia (neconfirmată) de a nu oferi pasagerilor mîncare şi apă pe perioada celor 13 ore de zbor.
afganistan-patrula-man
Aeroportul din Kabul, muzeu al războiului

Din avion, Afganistanul pare o ţară nelocuită. Întinderi pustii, deşert cît vezi cu ochii. Peisajul selenar este întrerupt de lanţuri de munţi stîncoşi, aşezări cu locuinţe paralelipipedice făcute din pămînt, după un stas auster. Adevăratul Afganistan te întîmpină la coborîrea din avion. Lîngă pista aeroportului din Kabul, capitala afgană, zac avioane ruseşti contorsionate, schelete de elicoptere, grămezi de fier vechi lăsate parcă intenţionat acolo, ca nişte exponate într-un muzeu al războiului. Aeroportul sărăcăcios seamănă mai degrabă cu o autogară, în care călătorii neraşi, îmbrăcaţi în cămăşi lungi, şalvari şi turbane, stau pe vine şi aşteaptă „rata”. Nu există maşini de ghidare, autobuze de incintă sau cărucioare pentru bagaje. Nişte hamali murdari te îmbie să-ţi pui geamantanul de mînă în căruţul lor. Doar ochii şi dinţii le sclipesc pe faţa neîngrijită. La porţi, călătorii solicită controlul documentelor ca la licitaţie. Banda rulantă cu bagaje este un mecanism care depăşeşte răbdările afganilor, ce o escaladează agili pentru a-şi recupera bagajele. Cîţiva catîri care să le care paporniţele ar fi fost mai eficienţi decît tehnica ¬secolului XX. Agitaţia reprezintă starea de spirit a afganilor, care par gata de răscoală în orice moment. Cine e calm şi încearcă să respecte o ordine este, clar, străin de loc.

Kabulonia

Incursiunea în Kabul este o aventură. Centrul capitalei afgane este sinonimul haosului, o babilonie de nedescris. Străzile sînt largi, dar supraaglomerate, asfaltate, dar înecate în praf, cu magherniţe sprijinite una într-alta şi marfa expusă direct pe trotuar. Chiar şi măcelăriile etalează hălcile de carne în cîrlige atîrnate de cercevele. Oamenii sînt într-o continuă mişcare, vorbesc tare, gesticulează, pe ton de ceartă, gata parcă să se încaiere. În trafic nu există reguli de circulaţie. Traversarea străzii este, practic, imposibilă, căci în Kabul maşinile circulă bară la bară. Miliţianul este o ¬marionetă îmbrăcată prost, care dă întruna din mîini, indicînd sensurile de mers, dar fără ca cineva să-l bage în seamă. Dacia afganilor este Toyota rablagită, cu volanul pe dreapta. Nu are numere de înmatriculare, căci nici şoferul nu posedă permis de conducere. Autobuzele sînt ca nişte camioane de circ, ţipător colorate, cu ciorchini de pasageri căţăraţi pe geamuri, care ies prin plafoane, mîndri ca la o defilare.
Afganii evaluează oamenii după culoarea pielii. Cu cît eşti mai blond, cu atît eşti mai nobil. Şi mai bun de plată. Negustorii cer pentru o pereche de ghete ordinare 40 de dolari. Dacă ai timp şi răbdare, o scoţi la 15. Cele mai aprige tîrguieli au loc la sfîrşit de săptămînă, cînd la marginea bazelor militare se instalează bazarul. Comercianţii primesc ecuson de vizitator, iar marfa le este controlată la sînge: ceasuri, covoare, pietre (semi)preţioase, ţesături, obiecte de artă, majoritatea manufacturi. Americanii se dau în vînt după ele. Pe un cufăr, un afgan a luat 60 de dolari. Un şal este 10 dolari, o basma tradiţională – 1 dolar. Un ceas „de firmă” costă 20-30 de dolari. Bijuteriile, între 5 şi 30 de dolari. Preţurile sînt piperate, dar cumpărătorii americani sînt numai buni de jumulit. Dacă le spui afganilor că eşti din România, le trezeşti mila: „Ooo, Romania, poor country…” şi-ţi mai lasă din preţ.

Sărăcia şi mizeria cruntă în care trăiesc afganii sînt incredibile pentru lumea contemporană. La maternitatea din Kabul, îngrijitorii slinoşi fac focul în mijlocul „salonului”. Nou-născuţii şi lăuzele stau claie peste grămadă, ca într-un grajd imens, fără nici o normă elementară de igienă. Într-un tuci uriaş, un bucătar soios amestecă o fiertură greu de ghicit, şi mai greu de privit, dar tocmai bună pentru hrana pacienţilor. Cei care au vizitat locul declară cu mîna pe inimă că li s-a întors stomacul pe dos.

În Afganistan nu există ordine, uzanţe. Singura rînduială de care se ţine cont cu sfinţenie este ca femeile afgane să fie invizibile. Acoperite din cap pînă în picioare, drapate în burka tradiţională (o feregea cu un mic spaţiu zăbrelit în dreptul ochilor şi nasului), femeile-momîi sînt o apariţie stranie, care îţi dă o strîngere de inimă. „De la venirea noastră aici, au mai dispărut din burkas, iar femeile încep să-şi arate chipul”, sînt convinşi americanii de progresul civilizaţiei, început de la debarcarea lor în Afganistan. Femeile care îndrăznesc să se înfăţişeze sînt întodeauna însoţite şi poartă numai straie în culori închise. Copiii sînt desculţi, mucoşi, înfiorător de murdari şi au învăţat rapid avantajele reconstrucţiei ţării: au de la cine cerşi. Îţi bat în geam, în portieră, se milogesc, zîmbesc, vor să fie pozaţi. Orice afgan stă cu plăcere la fotografiat, mai ales dacă îi arăţi pe ecranul camerei digitale cum a ieşit în poză. După care îţi cer bani pentru că ţi-au servit drept model. Buzunarele trebuie păzite în permanenţă, ca şi viaţa, căci nu ştii de unde poate veni lovitura. Funcţionari ONU (aşa-numitele „soft targets”) au fost omorîţi pe stradă, la cumpărături, ziua în amiaza mare.

Ritualul supravieţuirii nu funcţionează întotdeauna

Nu degeaba militarii trimişi în Afganistan consideră că pericolul începe de la poarta bazei militare. Ca să ieşi din bază, se execută un întreg ritual. Militarii se echipează cu vestă antiglonţ, dar fără cască, pentru a nu trezi resentimente populaţiei purtătoare de sechele de pe vremea ocupaţiei sovietice. Arma este încărcată, iar glonţul tras pe ţeavă. Civilii primesc vestă antiglonţ şi nu fac un pas fără o escortă formată din minimum doi soldaţi. Şi, neapărat, cînd bariera de la punctul de control se ridică lăsîndu-ţi cale liberă, rosteşti o rugăciune scurtă, căci ştii cînd pleci, dar nu ştii dacă te mai întorci.

Afganii par prietenoşi, dar privirea lor este ascuţită ca o lamă. Cuvintele pe care le scrîşnesc printre dinţi nu e niciodată clar dacă sînt blesteme sau vorbe de bine. Singurele clipe cînd căutătura piezişă dispare, lăsînd loc înfrigurării, sînt la vede¬rea pachetelor de mîncare împărţite de soldaţii americani. Atunci, afganii lasă naţionalismul deoparte şi se ceartă pe croissant-uri sau apă minerală oferite de „good americans”. Nu întotdeauna, însă, transporturile umanitare sînt întîmpinate cu prietenie. La unul dintre nenumăratele check-point-uri de pe drumurile Afganistanului te poţi trezi că în loc de obişnuitul salut al santinelelor locale eşti întîmpinat cu rînjete perfide şi rafale de mitralieră. Militarii români au căzut şi ei pradă bandelor de criminali.

Nici măcar o sărbătoare religioasă musulmană nu garantează oprirea ostilităţilor. Aliaţii sînt vînaţi pretutindeni. Chiar şi în propriile baze. Încărcăturile explozive apar unde nu te aştepţi. Românii au găsit una, de fabricaţie rusească, plantată chiar sub ferestrele lor.

În Afganistan contează doar clipa de faţă. Suspansul te însoţeşte pretutindeni, moartea pîndeşte la fiecare colţ. Exploziile au intrat în cotidian, iar dacă la scurt timp după o bubuitură nu se aud sirene de ambulanţă, ea intră la categoria „şi altele”.

Uneori, rachetele greşesc ţinta – una care are ca destinaţie Ambasada Marii Britanii poate lovi, fără probleme, Hotelul Continental. Nimeni nu garantează, însă, că următoarea va lovi tot aiurea.

În vizită la Hamid Karzai

A sosit ora întrevederii cu Hamid Karzai, liderul guvernului afgan. În curtea palatului prezidenţial din Kabul, microbuzele oaspeţilor – ziarişti, oficiali, ofiţeri – au fost oprite pentru control. În timpul percheziţiei amănunţite a bagajelor (dar nu şi a oamenilor), răpăituri de mitralieră au declanşat panica generală. „Everybody down!!! Down!!!”, au zbierat militarii din escortă, luînd poziţie de tragere. Unii dintre ziarişti s-au trîntit pe burtă, alţii am sărit într-o groapă adîncă de 1,5 m, plină de noroi. Nu prea aveai de ales, deşi ne îmbrăcaserăm ca pentru o vizită oficială (nu lipseau tocurile înalte de 10 cm şi hainele deschise la culoare; mai greu a fost cu ieşirea din groapă). Dispozitivul de luptă a fost instalat imediat. În acţiune au intrat tanchete şi vestitele Hummer, care au fost postate la poarta palatului. Pe turelă, „băieţii duri” cu figură impenetrabilă stăteau pregătiţi cu mitralierele automate, fără să-şi ia ochii de pe intrarea în curtea palatului. Cine ar fi forţat poarta ar fi fost mitraliat fără milă.

Mr. President Hamid Karzai

„Probleme la Ministerul Apărării. Nişte soldaţi nemulţumiţi de plata salariilor”, avea să ne explice, afişînd sînge rece, liderul Hamid Karzai. Înconjurat de gărzi de corp, „Mister President of Afghanistan”, politicianul preferat al americanilor, ne-a oferit o lecţie de charismă, eleganţă sobră şi elocinţă. Criticat pentru puterile absolute pe care vrea să le concentreze în mîinile sale prin Constituţie, Hamid Karzai argumentează tentaţia dictatorială prin cei 25 ani de instabilitate socială şi politică a Afganistanului, o ţară lipsită de exerciţiul democratic. Spune că, în 10 ani, Afganistanul va fi pregătit pentru alt sistem de conducere, căci a trăit experienţa dezastruoasă a unui regim în care preşedintele s-a luptat cu prim-ministrul la propriu (sună cunoscut?). În capul mesei oficiale, talonat de consilieri, preşedintele Hamid Karzai vorbeşte cu încruntare despre problemele care impun prezenţa ISAF (Forţa Internaţională de Asigurare a Securităţii): terorismul de la graniţa cu Pakistanul, traficul masiv de narcotice şi warlordism-ul, menţinut de „lorzii războiului”, un fel de baroni locali care nu renunţă la lupta armată pentru putere.
La terminarea întrevederii, Karzai a stat la pozat, ca orice afgan. S-a fotografiat cu ziariştii europeni, cu diplomaţii americani, cu soldaţii din escorta presei. Pentru imaginile oficiale, Hamid Karzai şi-a pus pe cap celebra căciulă din astrahan, devenită semn distinctiv al liderului afganilor. „Ei, Romania?” – m-a tras un SPP-ist de-al lor de mînecă. Era însurat cu o româncă, Gabi, din Timişoara, şi se bucura că vede o „rudă” prin alianţă.

Costumaţia de luptă a militarilor români, invidiată de americani

Să auzi vorbindu-se româneşte la 4.000 km de ţară pare un miracol. Pe români i-am descoperit în baza militară de la Kabul, după indicaţiile date cu voce tare la parcarea unei maşini de luptă, ca şi după aprecierile scăpate la adresa prezenţelor ¬femi¬nine noi. „Avem femei în bază, unele chiar frumoase, dar ne sînt doar camarade. Cînd mai trimitem poze acasă, din misiuni, soţiile ne întreabă, mai în glumă, mai în serios, cine sînt duduile. Relaţiile intime sînt, însă, excluse”, spun românii, care au semnat un contract strict pentru misiunea din Afganistan. Condiţiile sînt crunte, soldele nu-s grozave, uneori mai mici decît ale bucătarilor din alte unităţi. Dar sînt şi avantaje: echipamentele Armatei Române. O vestă antiglonţ (cu două plăci de ceramică care se aşază în sertare speciale, în faţă şi în spate) cîntăreşte 30 kg. Te cocoşează, dar este mai sigură decît a americanilor, uşoară ca un fulg. Casca militară îţi înfundă capul pe umeri, dar este „de bază” pentru combatanţi. Costumul termic al militarului român nu are contracandidat. Un astfel de costum te ajută să supravieţuieşti vitregiilor naturii din Afganistan.

Miza reconstrucţiei – bogăţia ascunsă a Afganistanului

Efortul financiar pentru refacerea infrastructurii unei ţări prăbuşite în Evul Mediu este uriaş. Suma finală destinată reconstrucţiei ţării este greu de evaluat. Miza nu este întîmplătoare. Afganistanul este o ţară bogată în resurse: gaz natural, petrol, cărbune, crom, plumb, zinc, fier, sare, pietre preţioase şi semipreţioase. Printre priorităţile Coaliţiei se numără renovarea a 1.000 de şcoli, refacerea drumurilor şi podurilor dintre Kabul, Kandahar şi Herat, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, construirea de aşezăminte medicale, crearea noii armate afgane şi, nu în ultimul rînd, prevenirea unei crize majore sociale. Majoritatea afganilor au declarat că se simt mai în siguranţă de la venirea trupelor aliate. În încercarea de a se apropia de populaţia afgană, aliaţii tipăresc ziare în engleză şi în cele două limbi oficiale ale ţării, paştu şi dari (persana). Dar afganii, stăpînii unei ţări sub ocupaţie, nu ştiu să citească. Locuitorilor din provincie le-au fost împărţite aparate de radio cu manivelă, independente de surse electrice, ca să asculte emisiuni speciale în care li se explică scopul şi durata vizitei aliaţilor. Dar progresul tehnicii le este străin afganilor, care mai degrabă ar meşteri din tranzistor ceva folositor gurilor de hrănit de acasă.

Zilnic, numai la Bagram, sute de localnici se îngrămădesc la poarta bazei militare cerînd de lucru. Cîţiva sînt selectaţi şi angajaţi în construcţii sau la igienizări. Cei care vor să se alăture Armatei Naţionale Afgane (ANA) se antrenează în foste baze sovietice din deşert, cu militari bulgari, englezi, francezi. Afganii cu privirea tăioasă excelează în trasul cu arma. Sînt foarte buni ochitori, nimeresc cinci ţinte din şase. Nu se pricep deloc la comunicaţii, iar viitorii tanchişti sînt convinşi cu greu să se dea jos de pe turelă. Toţi vor să stea cocoţaţi, nici unul nu vrea să intre în tanc, să-l conducă. Un soldat afgan primeşte 100 de dolari pe lună. Mulţi dintre actualii soldaţi au fost refugiaţi în Pakistan, dar s-au întors odată cu înlăturarea de la putere a regimului taliban. În ANA nu prea găseşti soldaţi din etnia paştu, majoritară în Afganistan, căci din rîndurile acesteia sînt recrutaţi talibanii. Dacă întrebi un paştun ce mai ştie de inamicul public nr. 1, Ossamma Bin Laden, un zîmbet ironic trece fugar pe faţa lui: „E pe undeva, pe-aici…”

  • Sunt doar ceea ce pot fi.

  • RSS Locuri de munca. Joburi.

    • Angajam Dansatoare. mai 9, 2009
      Angajam Dansatoare pentru targ. 5 zile – 7 ore/zi Conditii avantajoase. Seriozitate, Comunicativitate, Aspect fizic placut, Minim 18 ani. Tel: o721.249.149 Lasa ne un comment cu datele tale (numele, adresa de email, si telefonul- nu vor aparea pe site) si in 24 de ore te contactam noi. Reclame
    • Angajam maseuze. mai 8, 2009
      Te ai saturat sa te trezesti dimineata la aceeasi ora matinala, vrei un job unde sa-ti faci singura programul si sa castigi multi bani ? ? ?  Vrei sa fi independenta financiar, sa nu dai socoteala nimanui? Alatura-te  echipei noastre si iti vei redescoperi senzualitatea intr-un mod profitabil! Salon de masaj Ultracentral Angajam maseuze: -peste […]
    • Sampling – distributie materiale publicitare. mai 8, 2009
      Angajam domnisoare  pentru distributie materiale publicitare. Conditii: minim 18 ani, aspect fizic placut, comunicativa, seriozitate, punctualitate, fire sociabila. 0721.249.149 0ffice@siam.ro
    • Angajam Hostess pentru Targ – Sala Polivalenta. aprilie 27, 2009
      Angajam Hostess pentru targ Sala Polivalenta. Arati bine si esti dezinhibata? Nu mai sta pe ganduri. Rugam si oferim seriozitate. 8h/ zi- 5 zile .150-200 ron/zi 0721.249.149 Lasa ne un comment cu datele tale (numele, adresa de email, si telefonul- nu vor aparea pe site) si in 24 de ore te contactam noi.
  • RSS Topul saloanelor de masaj

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Blog Stats

    • 53.245 hits
  • RSS Catavencu

    • Inmormantarea lui Cornel Gales, prilej de gesturi neasteptate! “Claudia…!” decembrie 13, 2019
      Inmormantarea lui Cornel Gales a avut loc joi. Potrivit kanald.ro la inmormantarea sotului regretatei artiste Ileana Ciuculete au fost prezente persoane care nu aveau o relatie buna cu acesta, detaliu care i-a uimit pe apropiatii lui Cornel Gales. Sursa foto: Pixabay.com La cimitir s-au aflat atat copiii Ilenei Ciuculete, cat si Claudia, fiica lui Cornel […] […]
    • Incendiu de proportii in Campia Turzii! Mii de euro s-au facut SCRUM! decembrie 12, 2019
      Incendiul din Campia Turzii a izbucnit in aceasta dimineata, relateaza stirileprotv.ro. Locuitorii si cei aflati in proximitatea halei au fost anuntati prin sistemul RO Alert cu privire la pericolul la care sunt expusi ca urmare a fumului gros emanat. Sursa foto: Pixabay.com In hala se aflau materiale inflamabile si marfuri ce, din primele informatii, rezult […]
    • Selly si-a facut praf bolidul de 70.000 de euro! decembrie 11, 2019
      Selly uimeste audienta, de aceasta data nu printr-un vlog nou, ci cu un accident in urma caruia si-a avariat destul de grav bolidul de 70.000 de euro. Potrivit Viva.ro, Selly a obtinut permisul de conducere in urma cu doar o luna, detaliu care explica lipsa de experienta a tanarului Andrei Selaru la volan. View this […] Articolul Selly si-a facut praf bolidu […]
    • What’s Up si-a facut K.O. si noua iubita! Politia a intrat pe fir! decembrie 10, 2019
      What’s Up se afla din nou in centrul atentiei dupa ce si-ar fi agresat noua iubita, relateaza Digi24.ro care citeaza Mediafax. Din primele informatii rezulta ca intre cei doi nu ar mai fi, de fapt, nicio relatie, tanara numindu-l pe artist “fostul iubit”. Sursa foto: Google Images Din pacate, What’s Up nu se afla la […] Articolul What’s Up si-a facut K.O. si […]
    • MISS UNIVERSE 2019 Zozibini Tunzi, cel mai frumos model de culoare! decembrie 9, 2019
      Miss Universe 2019 Zozibini Tunzi a “spart gheata” castigand detasat titlul ravnit de cele mai frumoase femei din lume. Tanara, originara din Africa de Sud, a facut senzatie prin formele sale perfecte, eleganta suprema si inteligenta aplicata prin discursurile si dialogurile purtate cu juratii, detalii care i-au asigurat detasat titlul Miss Universe 2019. Vi […]
    • Competitia Bravo, ai stil! revine la Kanal D – Ilinca Vandici a dat tot din casa! decembrie 6, 2019
      Show-ul de televiziune care a facut furori in randul persoanelor pasionate de fashion, Bravo, ai stil! revine pe micile ecrane cu un nou sezon special. Este o surpriza uriasa pentru fanii acestei emisiuni, dupa o pauza in care cu totii credeau ca show-ul lor favorit s-a incheiat. Postul de televiziune Kanal D pregateste surprize de […] Articolul Competitia B […]
    • Melania Trump si Carmen Iohannis, invitate la receptia de la Palatul Buckingham decembrie 5, 2019
      Cuplurile prezindetiale formate din Donald Trump si Melania Trump, Klaus Iohannis si Carmen Iohannis, alaturi de alti sefi de stat si de guvern au participat la receptia organizata de Regina Elisabeta a II-a. Fastuosul eveniment a avut loc cu ocazia reuniunii membrilor NATO si a avut loc in incinta Palatului Buckingham. Sefii de stat au […] Articolul Melania […]
    • Importanța unui photo corner în cadrul unui eveniment decembrie 4, 2019
      Montarea unui photocorner în cadrul unui eveniment este doar o modă sau aduce și alte beneficii evenimentului? De ce aleg oamenii să realizeze un photocorner la evenimentul lor? Doar pentru fotografii? Desigur, acesta ar putea să fie unul din principalele aspecte privind amplasare unui photocorner, pentru fotografii, doar că nu este singurul motiv pentru car […]
    • Liam Payne din One Direction are probleme cu alcoolul! decembrie 3, 2019
      Liam Payne face declaratii uluitoare referitoare la lupta sa cu consumul de alcool. Artistul sustine ca a ascuns foarte bine acest viciu al sau timp de ani de zile. Cantaretul si compozitorul englez in varsta de 26 de ani a facut parte din grupul de baieti One Direction in perioada 2010-2016. Trupa fenomen lansata de […] Articolul Liam Payne din One Directio […]
    • Masini in valoare de 600.000 de dolari pentru Tiriac Collection decembrie 2, 2019
      Colectia impresionanta de masini a milionarului are doua noi exponate produse anul acesta in editie limitata. Colectia privata de masini Galeria Tiriac Collection este deschisa publicului din Romania si ii asteapta pe pasionatii de masini sa admire noile achizitii exceptionale. Fostul tenismen Ion Tiriac este pasionat de colectionarea de masini, iar acest lu […]