Peter Eckert, fotograful orb

fotografii Northfoto

Peter Eckert trăieşte în Sacramento, California, şi a studiat sculptura. Ba chair aceasta era şi munca lui de zi cu zi. Îşi folosea mâinile pentru a modela ceea ce vedea atât cu privirea cât şi cu ochii minţii. Ca orice alt artist vizual de altfel. Din păcate, în 1998, în urma unei boli, Peter a orbit. Iniţial, a crezut că viaţa lui e terminată. Ulterior, însă, a descoperit că poate să fie în continuare artist. Mai bine zis, fotograf. Astfel, americanul a început să facă fotografii cu ajutorul simţurilor care nu-i erau bolnave: pipăit, miros, auz… Ba mai mult, fotograful a organizat până acum şi câteva expoziţii, cât de curând urmând să organizeze una nouă.

Imagine 4

Reclame

Forturile Bucurestiului

„In jurul capitalei, de-a lungul soselei de centura, zac 30 de forturi si baterii, majoritatea abandonate. Constructiile monumentale, ascunse sub vegetatie, se dezintegreaza, dar inca mai pot fi salvate.

Am hotarat sa sarim peste poarta ruginita. Ne-am facut apoi loc printre tufe, ne-am furisat prin iarba inalta, printre gunoaie, musuroaie, balti si noroaie, pana am ajuns la o cladire cu un fronton impunator. Era Bateria intermediara 4-5. Muste bazaiau nervoase in jurul unei mate moarte si duhnea ingrozitor.

Cand am masurat cu o creanga adancimea santului de aparare din fata intrarii, broastele din el au inceput sa sara panicate de colo-colo. Era mal, nu aveam cum sa trecem prin el, pentru ca ne-am fi putut afunda. Am sarit inauntru pe o fereastra si m-a izbit mirosul de umezeala si putred. Cunosteam, in principiu, constructia, pentru ca era la fel ca si celelalte doua baterii pe care le vazusem deja cu Stefan Cristescu, un tanar arhitect de 26 de ani ce vizitase, cu sarg si pasiune, multe astfel de fortificatii in ultimii ani.

Aici era insa mai intuneric, mai infricosator. Aceasta a fost una dintre opririle noastre din turul pe care l-am facut prin camuflata centura de fortificatii a capitalei, formata din 36 de constructii: forturi si baterii, ridicate in urma cu peste 110 ani pentru a proteja orasul. Am inteles atunci emotiile pe care le-a avut Cristescu de fiecare data cand descoperea cate un loc nou, si l-am invidiat. Timp de 5 ani, el a cautat prin arhivele militare si prin carti vechi. „Am aflat de existenta lor de la niste prieteni romani stabiliti in Belgia, care vizitasera fortificatii din alte tari, construite in aceeasi perioada” – povesteste Cristescu.

„Centura are o importanta deosebita, pentru ca e unul dintre ultimele sisteme de fortificatii omogene in jurul unei capitale dupa planul celebrului general Brialmont si reprezinta stadiile finale ale fortificatiilor detasabile. Proiectul lui Stefan Cristescu reprezinta primul pas in cercetarea necesara pentru valorificarea acestora, dupa care e nevoie de un proiect pentru restaurarea si punerea lor in valoare” – spune Sergiu Isopescu, cercetator la Institutul pentru Studii Militare. Istoria centurii fortificate a Bucurestiului incepe odata cu venirea pe tronul Romaniei, in 1866, a lui Carol I.

Printul de 27 de ani, discipol al celebrului feldmaresal Moltke, punea pentru prima data problema construirii unor forturi care sa apere capitala in cazul unui pericol extern. Aceasta era una dintre actiunile sale prin care incerca sa ridice standardul unei Romanii ramase in urma in mai toate domeniile. Lucrarea urma sa fie una de mare amploare.

S-au infiintat mai multe comisii, care au facut studii pentru a gasi modalitatea cea mai eficienta de a construi fortificatiile. Artileria se dezvolta repede, in contextul revolutiei industriale, si centura de aparare trebuia sa fie adaptata la acest progres. In anul 1882, dupa obtinerea independentei tarii, o noua comisie reincepea studiile intrerupte din cauza razboiului, terminat in 1877.

In paralel cu comisia din Romania, ce i se parea, probabil, ineficienta, Carol I l-a invitat la Bucuresti pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, cel mai cunoscut si apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea, care proiectase fortificatii pentru orasele Liege, Namur, Anvers. Un Bucuresti fortificat „ar creste importanta militara a Romaniei astfel, incat ea va fi in stare sau de a refuza participarea la un rasboi care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde” – spunea generalul.

Doi ani mai tarziu, belgianul a alcatuit un proiect pentru fortificarea capitalei, ce prevedea construirea unei centuri de 70 de kilometri, care sa aiba 18 forturi si 18 baterii intermediare, cu o distanta de aproximativ 2 kilometri intre ele. Artileria avea sa fie plasata sub cupole cuirasate, iar 33.000 de soldati urmau sa populeze fortificatiile. Planul facut de Brialmont impartea centura in 3 sectoare, dintre care cel mai putin aparat era cel sudic, directie din care el considera ca ar fi cel mai improbabil un atac asupra orasului.

Ironia a facut ca exact aceasta sa fie partea din care a venit armata germana in anul 1916 (centura de fortificatii fusese oricum dezafectata), cand a ocupat Romania. Costul total al lucrarilor, preconizat de Brialmont, era de 88.275.080 lei aur, adica echivalentul a circa 500 de milioane de euro.

Lucrarile au inceput in 1884. Fiecare fort lua numele localitatii in apropierea careia era construit, iar dupa doi ani fortificarea capitalei era declarata, prin lege, lucrare de utilitate publica. In anul 1887, Brialmont modifica planurile, pentru ca forturile sa faca fata obuzului-mina aparut in 1884, ducand astfel la o crestere considerabila a costurilor, asa ca romanii au cerut noi schimbari pentru a scadea din cheltuieli. Generalul nu le-a redus suficient insa si ultimele modifica ri au fost facute de catre generalul Berindei, directorul lucrarilor, costurile scazand de data aceasta substantial.

Insa acum structura centurii arata diferit de cea proiectata de belgian. Unuia dintre forturi, cel de la Afumati, i-a fost modificata structura chiar in timpul constructiei. Acesta, la fel ca multe altele, e azi parasit si degradat.

„Terenul pe care se afla e al lui Gigi Becali. Asteapta ca fortul sa cada singur” – povesteste paznicul santierului prin care trebuie sa treci ca sa ajungi la fort, referindu-se la terenul care apartine, in realitate, unui investitor strain. In 1888, Carol I a vizitat pentru prima oara centura de fortificatii. Anul urmator a fost dominat de intense discutii si polemici, atat in parlament, cat si in presa, cu privire la utilitatea fortificatiilor. Intentiile regelui s-au lovit, la fel ca in alte cazuri, de opozitia romanilor. Lucrarile aveau insa si sustinatori, printre care ziarul „Romania libera”.

Dupa construirea unei cai ferate, ritmul lucrarilor a crescut considerabil. In plus, la Braila era infiintata prima fabrica de ciment din Romania, care a furnizat intreaga sa productie de ciment Portland constructiei centurii, pana la finalizarea lucrarilor, in conditiile in care pana atunci cimentul folosit fusese de import. Lucrarile la fortificatii se incheiau in 1894, dupa 10 ani de la inceperea lor, costurile totale fiind de 111.500.000 de lei aur, adica echivalentul a 613 milioane de euro, egale cu bugetul armatei romane pe trei ani.

Proiectul a fost unul grandios, suprafata totala a constructiilor depasind 120 de hectare. Unele forturi ajung la 11,60 de hectare. Soseaua si calea ferata construite special pentru a usura accesul la fortificatii au fost camuflate, iar forturile au fost acoperite cu un strat de pamant cu o grosime intre 2 si 8 metri, pe care a crescut mai tarziu vegetatie.

Carol I ii trimitea o scrisoare fratelui sau, Fritz von Hohenzollern, in care se arata multumit de felul in care au fost finalizate lucrarile: „… toate instalatiile corespund intru totul standardelor impuse unor astfel de fortificatii moderne.

Bucurestiul poate fi socotit in aceasta privinta ca un model ce merita vazut” – spunea el. In anul 1914, Carol I murea, la numai trei luni de la inceputul Primului Razboi Mondial, parte din marea sa mostenire fiind si un Bucuresti fortificat.

„Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucuresti, Focsani, Galati ridicate de Mine, ca un scut puternic al vetrei stramosesti, in timpuri de grele incercari, de cari cerul sa pazeasca tara” – spunea regele. „Fortificatiile Bucurestiului sunt deosebite: ele au fost ridicate in ultima perioada in care se manifesta interes pentru estetica acestui tip de constructie, avand elementele compozitionale si stilistice specifice arhitecturii militare din secolul al XIX-lea” – povestea Stefan Cristescu la prima noastra intalnire.

La 17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei. Cu o luna inainte, ministrul de razboi, Ion I. C. Bratianu, hotarase subit parasirea si dezarmarea fortificatiilor, printr-un ordin secret catre Comandamentul Cetatii Bucuresti, in vederea inarmarii trupelor de camp. Strategia de aparare a Romaniei, confirmata prin studii incepand din 1872, era acum abandonata, locul ei fiind luat de una ofensiva, pe care armata romana nu avea capacitatea s-o sustina.

E posibil ca aceasta schimbare radicala sa fi fost facuta datorita influentei pe care au avut-o doi teoreticieni ai strategiei militare ofensive din armata franceza, dar si propagandei germane din 1914, ce a urmat cuceririi oraselor Liège si Namur, din Belgia, ambele avand centuri de fortificatie proiectate tot de generalul Brialmont.

„Tata ne mai spunea ca vor fi lupte si in jurul Bucurestiului, ca forturile vor rezista, in cel mai rau caz, cateva zile” – scria in Memorii Mircea Eliade despre forturile abandonate in secret. Nemtii, pregatiti pentru a ataca fortificatiile, au intrat nestanjeniti in capitala si au ocupat, apoi, la sfarsitul anului 1916, doua treimi din teritoriul tarii.

Nu s-a putut da niciodata raspuns polemicilor cu privire la utilitatea fortificatiilor. Azi au mai ramas 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de constructii, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.

Multe dintre ele sunt degradate, parasite si inundate. Majoritatea se afla pe teritoriul unor unitati militare, dar nu au mai fost folosite. Unele au gazduit sau mai gazduiesc ciupercarii ori depozite de muraturi sau sunt abandonate, ascunse sub vegetatie. Doar una dintre baterii a fost transformata in hotel.

Arhitectul Stefan Cristescu, cel care a studiat si ne-a facut cunoscuta povestea centurii de fortificatii a Bucurestiului, propune valorificarea bateriilor si a forturilor, o oportunitate care se contureaza odata cu extinderea orasului. Acelasi tip de constructii din Franta, Belgia sau Olanda au fost transformate in centre culturale, restaurante, crame, parcuri de distractii sau chiar cluburi de noapte.

Arhitectul crede ca este posibila valorificarea si in cazul forturilor si al bateriilor din jurul Bucurestiului, unde s-ar putea face parcuri de distractii, centre culturale, cluburi sau hoteluri. Conform lui Sergiu Isopescu, in alte tari exista ONG-uri care se ocupa de punerea lor in valoare si Proiectul european Luxemburg pentru prezervarea acestora. „Pentru aceasta insa este nevoie de demilitarizarea lor si de inscrierea acestor constructii pe Lista monumentelor istorice, pentru a le proteja.

Centura de fortificatii din jurul Amsterdamului este pe Lista Patrimoniului Mondial. Cred ca orasul ar avea mult de castigat, din punct de vedere turistic, economic si cultural, daca centura ar fi valorificata” – spune el.”

Sursa:  Natgeo.ro

Criza economica a venit. Cand va pleca ?

„Jungla show-biz-ului a devenit o arenă de îmblânzit fiţele. Cel puţin aşa s-ar deduce din comportamentul unor pseudo (cântăreţe, modele, artiste sau băgătoare în seamă) care, deşi au arătat lumii întregi secrete de toate felurile, pozează acum în creaturi (aprope) îngereşti.

Prima care s-a dotat cu aripioare este Simona Sensual. Iubitul ei de cursă lungă (şi de altoiri pe măsură) Mahăru a fost întrebat la un chef ce crede că o atrage atât de amarnic pe blondă la el. „Penisul meu cu bile!”, a fost răspunsul direct şi… pătrunzător. Cât s-o fi chinuit neuronul Sensual să găsească ulterior o justificare de dat poporului! Clipind angelic, Simona a spus la o emisiune că „totul a fost o glumă din partea lui”. Ei, nu, zău? Dacă a fost o glumă, punem pariu că i-ar plăcea să o transforme în realitate! Oricum, sigur se simţea mai bine pe vremea când recunoştea sincer că sexul ocupă un loc de seamă în viaţa ei…

PREA-PLECATĂ. După ce a demonstrat cu sârg şi îndesat(ă) în zid proverbul conform căruia „Capul plecat, sabia nu-l taie” (dar nişte mâini pricepute de bărbaţi îl pot scurta de fiţe şi de păr) Naomi a luat calea Vaticanului. S-a rugat ce s-a rugat, eliberându-se de păcat şi încercând să se (ab)urce pe un nivel spiritual superior. Revenită în România, cu o pereche de ochelari proţăpiţi filosofic pe nas, Naomi s-a apucat să cânte melodii de viaţă lungă, tuturor să le ajungă. Acum nu mai vorbeşte decât de muzică şi, în consecinţă, a devenit plictisitoare. Mai plictisitoare decât criza morală pe care spune că a traversat-o.

Au fost o dată ca niciodată nişte căprioare, evident, sălbatice. Atât de sălbatice, încât nici o ţoală nu le putea acoperi cu măsura decenţei. Ei bine, nici în cazul lor „minunea” n-a durat mai mult de zece ani. Recent, surorile Bambi au putut fi admirate în nişte rochii lungi, mai lungi decât podeaua, şi fără multele zorzoane care le însoţeau acustic orice gest cât de mic. De unde s-or fi adăpat cu atâta decenţă? Un lucru a rămas, totuşi, pentru a ne reaminti de adevărata lor valoare: aceeaşi manieră kitsch şi afectată a interpretării.

CIREŞICA. Dacă tot şi-a dotat buzele cu silicon, astfel încât de-abia mai poate îngăima printre ele, Marinela Niţu s-a gândit totuşi să le dea o folosinţă îndelungată. Astfel că, de la emisiuni de scandal, a virat la cele culinare. Aici, după o ghiftuială în toată regula, madama emite pe post de siestă nişte consideraţiuni prăfuite despre nivelul social, economic şi caloric al mesei. Curat… telectual!

Din „pui de Crevedia” a ajuns găină bătrână, care le cotcodăceşte pe toate strună! Este vorba de Sexy Brăileanca, autoarea sintagmei „Dacă nu spui prostii, în România nu te bagă nimeni în seamă”. Invitată pe la tot felul de emisiuni cu tentă mondenă, fata a ajuns un soi de anal… ist. Şi, culmea, chiar îşi crede vorba mai preţioasă decât alte talente, aşa că o aruncă peste tot. Iar trecutele-i fapte de amor şi vitejie sunt de mult uitate… Nebunatica de Oana Oprea, pe numele de vampă Eva Kent, a poftit, deşi avea cărniţă proaspătă (asigurată de iubitul ei „Măcelaru”) la o bucăţică de stripper. A avut noroc de iertăciune şi a ajuns, din nou, cuminţită pentru o perioadă, în braţele iubitului generos. Doar gura „păcătoasei”, dată afară de la muncă pentru că a lipsit nemotivat, a început să emită judecăţi peste judecăţi. Mai bine îi stătea pe post de accesoriu sexy, că bruma de intelectualizare se topeşte repede de pe aşa un trup!

Aşadar, putem spune că pseudovedetele care erau „stima noastră şi mândria” în materie de scandaluri, au abandonat mai mult sau mai puţin discret arena păruielilor sau a vulgarităţii în direct. Cine să mai ţină stindardul sus? Poate doar Nikita, care, aflată în ultimul timp în pană de invitaţii pe la emisiuni, şi-a descărcat nervii pe iubitul cel mult lăudat. Rezultatul? A fost părăsită fără prea multe regrete. Dacă şi femeii cu suflet de bărbat îi va veni vreodată mintea la cap, chiar că nu mai avem pe ce să ne bazăm! Fetelor, e frumos aşa?”
sursa:Jurnalul.ro

Fetele de la saloane de masaj . Confidential Masaj si Thai passion. In asteptare Eros show 2009.

Invitam toate fetele…
Sa rupa mesele…
Sa-si rupa fesele…
Sa-si piarda mintile!

Inchideti usile!Ascundeti cheile!
Patronu’ reprezinta repede resursele!
Elibereaza mesele a tot ce ai mai bun pe raft
Toata lumea,mainile-n tavan,ca si cum ar fi un jaf!
Dopuri de sampanie,luminile dezvaluie
Femei care te-nvaluie,modelul porno!
Varsta:domnisoare.
P***e extraordinare-n cautare de p**a mare.
Ca sa redefinesc pa cap,aleg un inger
16 ani,pur-sange,f**e fara bani,suge fara bani
Sau complimente,vrea propuneri indecente…
Vrea aventura si nu are masura.
Pun palmele la gura,strig:”HEI,DJ!”
Da cu basii aia grei,ca le place la femei
Cand se simt studiate-ndeaproape de baieti ca noi
Vibreaza din g****e si-alte chestii noi.
Domnisoara:Pa mas-oferta-i grasa,zi ceva!
De baut,de fumat,sau de aliniat p-oglinda ta?
Nu te speria,adunarea-i selectata
Si tot ce vezi aici e calitate garantata!

Sex oral pa plaja – Vama Veche. 01.05.2007

Tata cand m-a conceput, m-a conceput beat mort
M-am nascut beat mort
Tu m-asculti beat mort
Canta acum in locul meu: BEAT MORT
Toata lumea cade beata dupa primul tau efort…

Daca-as fi mut
As fi injurat prin semne
N-as stii ce poa’ sa-nsemne
In curand ar cenzura dansurile moderne
Nu stiu’ cine ti-a bagat
Ce ti-a bagat in inima
Cred ca-i treaba sadomasointima
Relaxeaza-te cu laxative
Du-te la specialist
Ai primul semn muzical de sifilis
N-am inteles reteta de succes
Da e mai bine
Oricum nu ne-am suci de maine
Toti golanii au descoperit
Ca-n loc de vise
Au un pretext mai bun: substante interzise
Va iau in viata ca-n reclame
Aparent selecta perfect
Ia viata-n (..) nu mai luat direct in piept

Cainii de pe starda se intreaba
De ce oameni cu masina si cu celular
Merg in patru labe pe trotuar
Oameni cu apartament dorm specimen
Evident e un nou curent
Orice carciuma in care intri plina de barbati
Printre ei doar trei femei
Aceleasi trei …
O sa ma trezesc si-o sa-ncep o viata noua
Dintre iarba si-o halba
O sa le-aleg pe amandoua

Sex oral pa plaja – Vama Veche. 01.05.2007

Sex cu octogenara , cat trebuie sa fi de beat sa faci asta?

Imi place vinul sec, imi place sa petrec
La bautura sa ma intrec, sunt ciumeg
Beau pana mor si-am sa mor ca n-am masura
Poti sa ma salvezi daca ma cosi la gura
Am vocatie, sunt ca Terminator II in aplicatie
Bodega, locul cel mai drag si unde-n vena-mi bag
Hmm, caut fericirea intr-o cana de Feteasca
Cineva sa ma opreasca, numa’ sa-ndrazneasca !
Sef la orice chef, sunt strateg, inteleg practica…totu-i practica(practica)

Alcoolul este viata si viata e alcool
Din zori pana-n noapte traim in pericol
Alcoolul este viata si viata e alcool
Din zori pana-n noapte…pericol…

Pot fi vindecat prin impuscare
Fratii de pahar ma-nteleg, baga, baga frate
Iara bucurie la gingie sa fie
O mie pahare pe datorie, (fara numar)
Pulpa de patroana face show, mega-show
Si noi cu baietii admiram peretii
Fie fara dubii fac fenta
Fug de datorie, dau clapa permanenta.

Alcoolul este viata si viata e alcool
Din zori pana-n noapte traim in pericol
Alcoolul este viata si viata e alcool
Din zori pana-n noapte…pericol…

versuri: Parazitii.

  • Sunt doar ceea ce pot fi.

  • RSS Locuri de munca. Joburi.

    • Angajam Dansatoare. mai 9, 2009
      Angajam Dansatoare pentru targ. 5 zile – 7 ore/zi Conditii avantajoase. Seriozitate, Comunicativitate, Aspect fizic placut, Minim 18 ani. Tel: o721.249.149 Lasa ne un comment cu datele tale (numele, adresa de email, si telefonul- nu vor aparea pe site) si in 24 de ore te contactam noi. Anunțuri
    • Angajam maseuze. mai 8, 2009
      Te ai saturat sa te trezesti dimineata la aceeasi ora matinala, vrei un job unde sa-ti faci singura programul si sa castigi multi bani ? ? ?  Vrei sa fi independenta financiar, sa nu dai socoteala nimanui? Alatura-te  echipei noastre si iti vei redescoperi senzualitatea intr-un mod profitabil! Salon de masaj Ultracentral Angajam maseuze: -peste […]
    • Sampling – distributie materiale publicitare. mai 8, 2009
      Angajam domnisoare  pentru distributie materiale publicitare. Conditii: minim 18 ani, aspect fizic placut, comunicativa, seriozitate, punctualitate, fire sociabila. 0721.249.149 0ffice@siam.ro
    • Angajam Hostess pentru Targ – Sala Polivalenta. aprilie 27, 2009
      Angajam Hostess pentru targ Sala Polivalenta. Arati bine si esti dezinhibata? Nu mai sta pe ganduri. Rugam si oferim seriozitate. 8h/ zi- 5 zile .150-200 ron/zi 0721.249.149 Lasa ne un comment cu datele tale (numele, adresa de email, si telefonul- nu vor aparea pe site) si in 24 de ore te contactam noi.
  • RSS Topul saloanelor de masaj

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.